Ești cu copiii tăi. Ești o mamă bună sau un tată bun. Copiii te plac, te iubesc și vor să fie mai mereu în preajma ta. Și ție îți e bine astfel, cu toți în jurul tău.

Însă stând așa, cu tine, te surprinzi că spui foarte des:

“Nu pot să plec în treaba mea, copiii au nevoie de mine”. 

“Nu las copilul acolo, dacă are nevoie de mine?”

“Copilul are nevoie…”

Sigur, copiii chiar au nevoie multă de noi! Cu toate astea, oare știți deja că atunci când vorbim astfel, vorbim despre noi înșine? Oare știți că, de cele mai multe ori, noi avem nevoie de copiii noștri mai mult decât ne imaginăm? Că e ca și cum le-am spune: “Am nevoie să ai nevoie de mine?”

Adică: eu voi face toate lucrurile care îmi stau în putință, ca să știu că îți sunt indispensabil/ă. Îți fac ghiozdanul, merg cu tine în toate părțile, te ajut în orice faci, lecții, teme, te ajut să îți închizi pantofii, îți fac patul. Fiindcă vreau să simți că îți sunt alături în felurile cele mai profunde. Uneori pot fi și cam sufocant/ă cu tine. Însă fac totul pentru tine și în locul tău. Inconștient, o parte din mine vrea ca tu să ai nevoie de mine. Fiindcă atunci eu sunt în siguranță. Dacă cineva are nevoie de mine, atunci eu nu rămân niciodată singur/ă.

Ca să mă asigur de asta, eu pot să fiu o persoană non-conflictuală, care nu se ceartă cu nimeni niciodată. Și pot să spun despre mine asa: personalitatea mea e că îmi place ca lumea să fie pașnică și că eu înțeleg punctul de vedere al tuturor. Sau pot să fiu fascinant/ă, pot atrage prin felul meu de a fi, prin cunoștințele mele din nu știu ce domeniu, prin dăruirea și bunătatea mea. Sau sunt atât de fascinant/ă, încât vrei să stai pe lângă mine, ca să vezi cum sunt, ca să te umpli de ce dau eu, ca să vrei să fii ca mine și ca să ai nevoie de acel ceva.

Așa pot să fiu și ca partener/ă de cuplu, și ca părinte, și ca profesionist.

 

De unde însă am teama aceasta că, dacă oamenii nu au nevoie de mine, eu nu sunt în siguranță?

Fiindcă sigur-sigur, atunci când eram mic/ă am avut grijă de nevoile celor din jur. Ca să primesc atenție și apreciere. Ca să primesc iubire. Sigur aveam grijă de persoana de atașament, îi luam fața în mâini și îi ziceam: “Nu fii trist, tati! Eu sunt aici să am grijă de tine! Fiindcă dacă am grijă de tine, poate că la un moment dat te vei simți mai bine și mai fericit/ă și vei avea disponibilitatea aia bună și sănătoasă și pentru mine. Dar până atunci, am eu grijă de tine!”

Cu alte cuvinte, dacă nevoia mea de a mă simți special(ă) pentru tine nu a fost îndeplinită, atunci o să îmi transform această nevoie în nevoia de a mă simți indispensabil/ă!

 

kelly-sikkema-y9wY-3pi3-w-unsplash

(Photo by Kelly Sikkema on Unsplash)

Și acum ce să fac? Să nu mai fiu blând/bun? să nu mai ajut și să îndeplinesc nevoile copiilor, ale oamenilor dragi din jur?

Ba da. Dar mai întâi vezi ce se află în spatele comportamentelor tale. Care, cu timpul, dacă nu sunt făcute dintr-un loc al alegerilor conștiente, îți pot îndurera și sufletul, și corpul.