Poate că întrebările pe care ni le punem atunci când suntem într-o relație de cuplu se rezumă la:
Cat de aproape sunt de tine, cât de mult sunt pentru tine, fără să uit de mine? Cât de mult, cât de intens să fiu cu mine, pentru mine, dar să nu uit de tine? Cred că aceasta este dilema în cuplu, dilemă pe care azi o voi aplica psihicului feminin. Fiindcă în jurul acestor două dansuri se derulează relația de cuplu.
De curând am citit o carte despre care sunt convinsă că ați auzit la un moment dat, Why men love bitches? Citind-o, am înțeles ce înseamnă cuvântul ‚bitch’, cuvânt pe care îl aud des folosit și de către femei în filme, atunci când se admiră una pe cealaltă.
Articolul de azi este despre sindromul ’nice lady’ vs ’bitch’. Adică despre alegerile pe care le face o femeie în relațiile pe care le are, fie ele de cuplu, prietenie, de familie sau de muncă.
Întreaga societate este impregnată de ideea că femeia trebuie să aibă grijă de nevoile celorlalți și abia apoi de sine. Că este egoistă și bitchy dacă are mai întâi grijă de ea. De aceea, atât bărbații cât și femeile, tind să aprecieze femeia ’nice lady’ bună la suflet, altruistă, fără nevoi personale, adică una care:
** pune relația mai presus de sine, luând decizii care să păstreze statusquo-ul relației. ’Nu o să aleg ce îmi face mie bine, nu o să aleg ce vreau eu, pentru că alegerea mea îmi va periclita relația cu această persoană’.
Ce se întâmplă însă, cu adevărat în psihicul acestei femei care pune pe ceilalți înaintea ei? Ce s-a întâmplat demult? Iată ce ar putea spune ea:
- Când eram mică, a fost nevoie să fiu confidenta mamei
- Când eram fetiță, i-am crescut pe frații mei și eram un fel de mamă pentru ei.
- Când eram mică, tata mi-a zis că cel mai deștept cedează, de aceea a trebuit ca eu să cedez în orice conflict, cu oricine. Nu cedam ca să fiu eu mai deșteaptă. Nu asta mă interesa. Cedam, fiindcă era cel mai inteligent lucru pe care-l puteam face. Doar așa l-aș fi mulțumit pe tata. Cedând.
- Când eram mică, mă băgam între mama și tata când se certau. Eram împăciuitoarea lor.
- Când eram mică, îmi era frică de mama și de privirea ei amenințătoare. Așa că înghețam cu totul, și pe interior, și pe exterior. Astfel, îmi înghețau și nevoile. De aceea îmi e frică azi în orice relație cu o autoritate și nu spun ce am nevoie, chiar dacă sunt încurajată.
Ce înseamnă femeia scorpie?
Femeia scorpie, așa cum este ea denumită uneori, este, de fapt, femeia care are grijă de nevoile ei. Este femeia care nu își compromite dorințele, convingerile ei, atunci când cealaltă persoană îi cere, mai mult sau mai puțin direct. Este femeia care nu permite să i se calce teritoriul personal.
Aici apar două probleme:
- De cele mai multe ori, nu ne prindem care e teritoriul personal, fiindcă suntem obișnuite cu abuzul relațional. ’Tu nu contezi, fă ce trebuie ca să fie bine’. Și atunci nu știm unde să trasăm barierele, granițele personale.
- La fel, de multe ori nu recunoaștem când suntem manipulate emoțional, fiindcă noi doar asta cunoaștem de demult. Considerăm că așa e viața, așa sunt bărbații, așa sunt oamenii.
’Femeia scorpie’ este însă o femeie deschisă, caldă, blândă, invitantă și acceptantă. Și este așa, pentru că are teritoriul personal relativ bine definit. Este realmente caldă și feminină, pentru că aceste două calități curg autentic din spațiul ei pe care știe să și-l protejeze.
Dacă vă întrebați cum îl am eu pe al meu, fiindcă vedeți cât de multe și cât de bine știu, ei bine, nu am teritoriul așa de bine definit. Sunt WIP. Adică work in progress :)).
Așadar, ce pași să facem pentru a ne alege pe noi mai întâi, pentru ca mai apoi să oferim iubire și căldură celor dragi?
Să observăm de ce ne e frică? Că, dacă ne alegem pe noi se poate întâmpla unul sau mai multe din următoarele:
** Să rămânem singure, fiindcă schimbarea noastră poate îndepărta oamenii de noi
** Ca supărăm cealaltă persoană și apoi o să pățim ceva rău
** Că suntem privite ca femei rele. Și urâte. Ca niște vrăjitoare rele, bătrâne și urâte.
Da, așa este. Schimbarea noastră din nice lady în bitch va duce la plecarea unor oameni apropiați. Chiar foarte apropiați. Ne va face să plângem și să ne îndoim de decizia noastră de a ne alege și pe noi. Vom oscila, fiindcă drumul schimbării e plin de îndoieli și de regrese, dar mai ales de sclipire și de viață. De acel feeling alive.
Așa cum v-am povestit și cum ați văzut în ultima săptămână, am marea bucurie să colaborez cu Eva Intima, o companie pe care ador, fiindcă are produse dedicate igienei intime a femeilor. Astfel, ea oferă cea mai completă gamă pentru îngrijirea zonei intime a femeilor, concepută cu ingrediente de origine naturală și cu un mod de acțiune natural. Vom avea în curând un și un concurs cu produse pentru voi și sunt foarte happy să vă prezint acum o poză cu ele!
Leave A Comment