Despre relatia emotionala dintre frati si surori se pot povesti multe. S-au scris romane si poezii, s-au scris carti intregi de psihologie, desi nu este una din relatiile cele mai cercetate de stiinta, asa cum sunt, spre exemplu, prieteniile si relatiile sociale ale copiilor.
Adeseori ne imaginam ca, aproape prin magie, copiii nostri vor deveni afectuoși și apropiați unul de celălalt pentru totdeauna, ceea ce exprimam prin formula: “Cand noi o sa murim, voi o sa va aveti unul pe celalalt”. Aceasta imagine idilica este o fantezie, o compensare a faptului ca noi insine nu am avut cea mai frumoasa si lipsita de griji copilarie, iar imaginea a doi frati cuminti care se iubesc ne implineste idealul familiei “perfecte”. Alteori, pentru a ne justifica dorinta de a avea al doilea copil, ii spunem primului: “Uite, ti-am facut un dar – o surioara!” Uitam insa ca acest dar nu a fost cerut de primul copill.
Asadar, credinta mea nu este ca relatia fraterna este suficienta pentru a garanta o relatie buna intre frati si surori. Ci faptul ca parintii sunt cheie in primii ani de viata ai copiilor, pentru ca aceasta relatie sa fie una suficient de buna.
“Fratii si surorile: acei copii care cu aceeasi parinti, fiecare dintre ei fiind perfect normal pana cand apare celalalt” – Sam Levenson.
Sunt convinsa ca acest citat de mai sus va este cunoscut. Pentru ca fiecare parinte care are doi copii cu care am vorbit pana acum spune acelasi lucru: “Cand sunt cu unul dintre ei, totul este minunat. Cand apare si al doilea, se isca si conflictele.”
Care sa fie cauza acestor conflicte? Oare doar teama de a nu avea suficienta iubire din partea parintilor? De ce mai mereu unul dintre copii ne acuza ca ii dam mai multa atentie celuilalt? Sa fie adevarat?
Ati observat ca de multe ori, atunci cand apar conflictele, noi “tinem” cu unul din cei doi sau mai multi copii ai nostri? Mai mereu acelasi? Motivul probabil ca e lesne de ghicit – o parte din noi se identifica cu unul din acesti copii. Cu suferinta, cu temperamentul sau cu comportamentul acestuia. “Asa faceam si eu, fix ca cel mare. Nici mie nu imi convenea nimic si ma certam cu mama. Si acum se cearta el cu mine”. Acest lucru il stiu din multele conversatii cu clientii mei din cabinet care imi spun: Eu iti spune lucrurile astea despre mama si tata, dar sora mea are total alte povesti. Ceea ce inseamna ca relatia de mama, tata este diferita cu fiecare copil in parte.
Si inca ceva – oare ati observat si rolurile pe care fratii si le asuma in familie? Unul este mai cooperant, iar celalalt mai provocator? Unul este mai dulce pentru parinti, facandu-le pe plac intr-o maniera atat de naturala incat ai zice ca asa e el de-adevaratelea; celalalt mai rebel, parand ca tot ce are nevoie este cearta si nu conexiune profunda. Unul este mai impaciuitor, celalalt mai conflcitual. Unul mai studios, altul nu. Cum oare si-au impartit ei aceste roluri? Le face bine? Stiti și voi răspunsul, daca e sa ne gandim la rolurile pe care le jucam si noi in viata noastra de adult.
Una din intrebarile pe care le adresez părinților cu mai mulți copii este: De cine îți amintește copilul care te provoacă emoțional cel mai mult? Răspunsul este invariabil o persoana apropiata cu care a trait in copilaria mica. Nu e de mirare tumultul emotional care se isca in sufletul parintelui in relatia cu acest copil provocator! Copil care nu vrea altceva decat sa ii reaminteasca parintelui de o parte uitată din sine. Una care știe să se revolte, dar nu a făcut-o niciodată. Una agitată și plictisită, dar care a trebuit să învețe să se responsabilizeze. Una care voia să se joace….
Da. Despre toate aceste lucruri si multe alte parti ale relatiei emotionale dintre frati si surori vom vorbi in cadrul acestui seminar, care imi devine mai drag pe masura ce imi cunosc copiii mei tot mai bine.
Instrumentele Parenting by Connection dezvoltate de organizatia Hand in Hand Parenting au un singur obiectiv: o mai profunda conectare in familie. Studiile arata ca aceste instrumente aduc rezultate incredibile si in relatia parintilor cu cei doi sau mai multi copii ai lor. Cu ajutorul lor, fratii incep sa se relaxeze unul in prezenta celuilalt si, mai mult decat atat, sa se si bucure unul de celalalt.
In cadrul workshopului vom povesti despre cele mai des intalnite dificultati in relatia parintelui cu copiii-frati. Vom povesti despre noi si despre fratii si surorile noastre in cadrul parteneriatelor de ascultare. Si vom aborda majoritatea subiectelor de mai jos, pe care le-am gasit relevante in familiile cu doi sau mai multi copii.
- Cauza fundamentala a tensiunilor dintre frati
- Cum sa iti pregatesti copilul pentru venirea pe lume a unui fratior
- Conectarea cu Timpul Special (Cum aranjezi sa ai timp special cu fiecare din cei doi (sau mai multi) copii ai tai)
- Lupta copiilor pentru identitati distincte
- Legaturile de agresivitate si rivalitate ale fratilor
- Gestionarea relatiilor fraterne atunci cand in familie exista un “Copil normal” si un “copil problema”
- Vindecarea anxietatii de separare a fratilor
- Limitele: cum le punem pentru a evita situatiile periculoase dintre frati
- Impartitul lucrurilor de catre frati: simtul proprietatii. “Tati, mami, nu e drept!” Despre simtul (ne)dreptatii la frati
- Ce faci cand nu mai ai rabdare, cand ai ajuns la conflict prea tarziu
- Cum ii ajuti pe frati sa se conecteze unul cu celalalt
- Cum il abordezi pe copilul care te cere mereu
- Cum il tratezi pe copilul care pare ‘victima’
Structura: 3 întâlniri a cate 2 ore
Detalii organizatorice:
- Joi 28 mai, 4, 11 iunie de la 18.00-20.00
- Pret 430 RON
- Locatie: platforma online Zoom
Contact și înscriere la otilia@otiliamantelers.ro
Tel: 0749 316 294
(c) 2019 Otilia Mantelers
